'napoi la drum

Au trecut mai bine de 2 luni de la ultima mea postare. De atunci s-au intamplat destule in viata mea. In primul rand, de la sfarsitul lui august pana la inceputul lui septembrie am fost din nou in Elvetia. De data aceasta experienta a fost diferita, mai ales datorita perceptiei. Cine stie, acum 2 ani poate nu eram suficient de copt ca sa inteleg mai bine universul Genevei asa cum l-am inteles acum. In consecinta am reusit sa observ ca masinile de acolo erau mult mai scumpe decat cele vazute din Bucuresti [contrar perceptiei stil "Mircea Badea"], ca femeile de acolo nu erau urate [ci doar aratoase] si ca oamenii nu erau cu totii cu 3 generatii mai batrani ca mine. O alta treaba interesanta este faptul ca mersul pe strazile Genevei este foarte relaxanta. Intradevar, traficul redus si numarul foarte crescut de parcuri contribuie din plin la acest lucru, dar si oamenii reprezinta un factor important. Desi nu e scris pe toate gardurile, stii ca normele sunt respectate, stii ca totul este facut intr-o anumita ordine [cronologica si organizatorica, dupa caz] ,iar pe mine, un om care e obsedat de ordine, asta ma face sa ma simt foarte comfortabil. Prin contrast, o plimbare prin Bucuresti e echivalent cu o cursa de obstacole, mai ales la traverarile nesemaforizate, sau pe trotuarele inguste burdusite de boturi de masini. Geneva mi s-a parut atat de relaxanta incat mi-a luat ceva vreme sa-mi revin la intoarcerea in tara, atat de mare diferenta.
Cat am fost acolo am dat o raita si prin Lyon. Am luat TGV-ul pana acolo, si drumul a fost fantastic de linistit. Daca nu ma uitam pe geam, as fi zis ca trenul sta pe loc. La noi, daca te straduiesti nitel, poti amesteca un cocktail intr-un accelerat fara sa iti folosesti mainile. Ajuns la Lyon, m-a intampinat o ploaie torentiala , incomparabil cu ce se vede prin Bucuresti. M-am murat bine, si dupa ce am cumparat o umbrela evident ca s-a oprit si ploaia. Lyon este neingrijit in comparatie cu Geneva, centrul vechi, care e al doilea centru renascentist ca marime, arata ca un Lipscani fara transee si cu cladiri care nu au fost lasate sa se prabuseasca prin consolidari. Poate ca la impresia asta a contribuit si aspectul urat lasat de ploaie, toate cladirile fiind inchise la culoare, si cu dare vizibile de praf scurs cu apa de ploaie pe pereti. Dar intradevar, cel mai frumos lucru de acolo este Notre-Dame-ul, superba cladire. Apoi am alergat ca disperatul sa prind trenul inapoi spre Geneva , multumita unui "genial" sistem informational pus la punct in gara, care ma anunta ca trenul era programat cu 10 minute mai devreme. Evident ca nu am verificat biletul si m-am gandit ca "poate am tinut minte gresit". Oricum, bine ca am ajuns in trenul care trebuia, si ca nu am ramas in ala cu drumul spre Marseille.
Am vizitat si castelul Chillon, si experienta a fost iarasi una placuta. Am fost impresionat de modul cum a fost gandit traseul turului muzeal, foarte inteligent, si cu semne de orientare mereu la vedere. Am stat vreo 3 ore jumate acolo, si pe bilet am dat doar 10 franci!

Revin maine, sau alta data cu continuare